Adeseori ne plimbăm pe aleile oraşului Târgu-Jiu, admirând arhitectura clădirilor încărcate de istorie. Gorjenii sunt fascinaţi de clădirile impozante, dar în spatele acestor imobile, se ascunde o lume, pe care foarte puţini o cunosc. Atunci când se lasă întunericul sau dimineaţa, înainte de ivirea zorilor, tinerii rebeli, vor să facă din aceste clădiri nişte opere caricaturale, pictând mesaje obscene şi nu numai, schimbând altfel arhitectura şi amintirile oamenilor, care le cunoşteau aşa. Autorităţile locale nu pot face nimic în acest sens, lăsând astfel tinerilor, libertatea creaţiei.
Oricine poate observa, multitudinea de texte pe care le poate întâlni, practic, peste tot pe unde merge. Pe bănci, pe scaunele din troleu, pe uşile toaletelor publice, pe blocuri, pe garduri, apar de cele mai multe ori texte scurte, scrise cu markerul, cu carioca, cu pixul sau zgâriate. Astfel de texte reprezintă nume sau declaraţii de dragoste, injurii sau cuvinte obscene. Este o modalitate de marcare a teritoriului, de punere a amprentei personale pe obiectele din jur. Aceste desene le găsim şi în spatele blocurilor din municipiul Târgu-Jiu, acolo unde clădirile, pictate frumos, în culorile primăverii, ajung pe mâna unor tineri, care încearcă să le schimbe în nişte planşe de pictat, un spaţiu, spun ei, creat pentru a face din graffiti o artă. Şi ca un făcut, cei mai mulţi aleg clădirile, vopsite recent, amplasate pe centru. Spre exemplu, în blocul din spatele sediului PDL Gorj, peretele e încărcat cu desene, care mai de care mai colorate. La fel şi în curtea din spatele Colegiului Naţional „Tudor Vladimirescu”, o curte unde zidurile interioare sunt practic un covor de culori şi semne tribale. Nimeni nu poate face nimic iar în aceste condiţii, rămâne doar speranţa, că nu se va mai întâmpla acest lucru.
Autorităţile nu pot face nimic
Din zi în zi, numărul desenelor, din spatele blocurilor, creşte semnificativ. Fenomenul graffiti a început să prindă contur şi în Târgu-Jiu, unde tinerii rebeli îşi aleg, ca „foi de desen” cele mai frumoase clădiri, blocuri, instituţii publice, trolee, dar şi mai nou, cutii unde sunt amplasate contoarele de gaze. Dacă mergi pe centru şi alegi un drum prescurtat, pe gangurile dintre blocuri, vei vedea desenele, care ies în relief, prin culorile electrizante. Fie că sunt mesaje sau pur şi simplu inscripţii, fiecare alege să îşi pună amprenta în aceste locuri publice. Autorităţile locale spun că nu pot face nimic, pentru că în cazul blocurilor, proprietarii au responsabilitatea să îşi „apere teritoriul”. Deşi aceste fapte constituie contravenţie, până în prezent, pentru că nu a existat nicio plângere în acest sens, „artiştii” au rămas anonimi şi nesancţionaţi. Potrivit specialiştilor IPJ, pentru a putea fi sancţionate astfel de fapte, proprietarul unei clădiri vandalizate trebuie să se adreseze printr-o plângere organelor de poliţie, dar, până în prezent, nu există nicio plângere de acest fel. Reprezentanţii Primăriei au aceeaşi părere „Blocurile, care reprezintă forma de exprimare a celor care pictează, sunt proprietate privată. Fiecare administraţie de bloc, vorbind de preşedinte şi administrator, au obligaţia să ia măsuri şi să anunţe organele competente, atunci când îi prind pe aceşti „pictori”. Prin Poliţia Locală, Primăria acţionează şi în acest caz se pot da nişte amenzi”, a spus Ramona Evulescu, purtător de cuvânt în cadrul Primăriei Târgu-Jiu.
Legea prea permisivă?
În România nu există legislaţie care să sancţioneze penal aceste fapte. Persoanele surprinse de către poliţie pot fi sancţionate numai cu amendă, deoarece fapta nu constituie infracţiune, conform legislaţiei române. Pentru a fi considerată infracţiune de distrugere, această faptă ar trebui să aducă în stare de neîntrebuinţare sau de degradare acel bun. În măsura în care desenele nu contravin bunelor moravuri şi nu afectează pe nimeni, aceştia nu pot fi sancţionaţi nici măcar cu amendă penală, singura sancţiune care ar putea fi aplicată ar fi amenda contravenţională, conform Legii nr. 61/1991 art. 2 pct. 16. Problema este ca aceste persoane nu răspund penal, dar persoanele care se consideră prejudiciate se pot adresa instanţei civile, cu o acţiune în pretenţii întemeiată pe codul civil. În acest caz, persoanele vinovate pot fi obligate să plătească stricăciunile potrivit legislaţiei civile aplicabile.
Graffiti, limbajul artiştilor necunoscuţi
Cu toate că pentru mulţi gorjeni, cei mai în vârstă, acest graffiti reprezintă o formă de vandalism şi protest. Însă dincolo de această formă, graffiti este văzut, de cei care îi practică, drept o artă, care este într-o permanentă schimbare. Într-un oraş ca Târgu-Jiul, unde nu există locuri special amenajate, unde tinerii pasionaţi de această artă, se pot manifesta, aceştia găsesc alternative. Poate prin mesajul lor vor să demonstreze că se poate şi că trebuie făcut ceva. În lume sunt organizate expoziţii cu aceşti artişti, care spre exemplu, în America, creează adevărate capodopere de artă, prin graffiti 3D. În România însă, acest curent, aparent modern îi sperie pe oameni şi îi face să fie destul de reticenţi. Fiecare dintre noi avem o poveste de spus, dar contează modul în care o spunem. Aceşti artişti au ales, în tăcere să creeze mesaje, pe care noi, ar trebui să le luăm în seamă şi să le tratăm ca atare şi să le punem la dispoziţie locul adecvat pentru punerea pe tapet a poveştii lor.
