Ascultă durerea sufletească a deţinuţilor şi încearcă prin slujbele sale să aducă alinarea şi liniştea celor care i se destăinuie. Zilnic, primeşte în casa Domnului pe cei care au nevoie să aprindă o lumânare şi să se roage. Vorbim despre preotul capelan al Penitenciarului Târgu-Jiu, care a slujit la peste 20 de mii de deţinuţi de-a lungul timpului.
Ascultă zilnic zeci de spovedanii ale persoanelor care au ajuns după gratii, după ce au săvârşit fapte de natură penală, iar slujbele şi rugăciunile sale sunt ascultate cu pioşenie de deţinuţii care vin să ceară ajutorul bisericii, pentru iertarea păcatelor. Nu îi este uşor să audă confesiunile cutremurătoare ale celor care au ucis, au violat şi nici pe ale celor care au furat, indiferent ce şi de unde. Însă, îşi face datoria de preot şi toate dezvăluirile aflate le ţine doar pentru el. Preotul capelan, Mihail Groza slujeşte în Penitenciarul Târgu-Jiu de aproape 20 de ani, timp în care a reuşit să aducă pe calea cea bună o mare parte dintre enoriaşii în zăbrele. Nu regretă că şi-a ales să slujească la Penitenciar, chiar dacă de-a lungul anilor a auzit multe confesiuni cutremurătoare. „Sunt dureri mari ale lor pe care numai eu le ascult. Încărcătura negativă o suport cu greu, dar mă eliberez de ea cum pot. Au fost persoane private de libertate, care mi-au dezvăluit crimele făcute şi m-au cutremurat vorbele grele pe care mi le-au spus la spovedanie. Sunt alţii care vin şi cer să fie iertaţi pentru că au jurat strâmb, sau au avut gânduri necurate”, povesteşte preotul capelan, Mihail Groza, cel care îşi iubeşte slujba aleasă.
Avea capela într-o celulă
În primii ani avea o capelă încropită într-o celulă, iar câţiva ani mai târziu prin trudă a reuşit să aibă propria capelă, dincolo de zidurile groase ale închisorii. Ani de-a rândul a slujit într-o capelă improvizată într-o celulă desfiinţată. Era greu pentru că locaţia era insuficientă pentru câţi veneau să asculte slujba sau să se spovedească. Pe parcursul timpului a reuşit să-şi încropească o capelă în toată regula, cu altar şi loc pentru enoriaşii în zăbrele. Este mulţumit de reuşita sa şi nu se plânge de nimic, chiar dacă mai sunt lucruri de pus la punct. Ca să scape de încărcătura negativă pe care o acumulează de la deţinuţii care i se destăinuie, preotul merge la pescuit în locuri mai pusnice, astfel încât liniştea oferită de natură să-i limpezească sufletul: „Cu greu mă eliberez de tot răul acumulat de la cei care se spovedesc, dar mă aerisesc la pescuit. Caut în special locuri în care nu sunt prea mulţi pescari şi liniştea naturii mă face să mă liniştesc”, mai spune preotul, ajuns acum la vârsta de 49 de ani. Cadrele Penitenciarului Târgu-Jiu nu ezită să-i ceară ajutorul ori de câte ori se simte nevoia. Implicaţi în activităţi pentru reintegrarea deţinuţilor în societate, nu de puţine ori i s-a cerut sprijinul preotului pentru a facilita vizite la mănăstiri şi biserici.
